La Alunu, 1.200 de becuri economice

Primarul PNL Vasile Boeangiu a anunţat că, foarte curând, va da în folosinţă noul sistem de iluminat public, cu peste 1200 de becuri economice, care vor acoperi întreaga suprafaţă a comunei Alunu, de altfel singura localitate din judeţ cu astfel de lămpi pe fiecare stâlp. „Costul lunar al energiei electrice va coborî undeva la 100 milioane lei vechi. Prin noua tehnologie, vom economisi foarte mulţi bani. Alunu este a doua localitate din ţară care a accesat, prin ARDDZI (Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale), fonduri pentru aşa ceva”, a spus primarul PNL Vasile Boeangiu. 

Sursa: Arena Valceana

Primaria Alunu a premiat tinerii şi cuplurile longevive din Alunu

Primarul Vasile Boeangiu a premiat 60 de tineri din Alunu, care au împlinit vârsta majoratului anul acesta şi opt cupluri care au aniversat 50 de ani de căsnicie. Alesul PNL ne-a mai precizat că, de sărbători, le-a pregătit locuitorilor din comună un program artistic intitulat „Balul Crăciunului”. Spectacolul va avea loc la sediul Primăriei, publicul urmând a fi încântat de cântecele LIVE ale unor interpreţi celebri de muzică populară. Pe de altă parte, şi în acest an, cetăţenii din Alunu vor putea asista, de Anul Nou, la un frumos foc de artificii şi vor putea servi un pahar de şampanie alături de autorităţile locale. 
Sursa: Arena Valceana

In Alunu se va amenaja muzeul „Filofteia Lăcătuşu”, prin programul „Granturi Mici”

Pe lista de investiţii a primarului Vasile Boieangiu se regăseşte şi un muzeu care va purta numele cântăreţei de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, care s-a stins din viaţă la cutremurul din 4 martie 1977, în timp ce era cazată, împreună cu soţul ei, la Hotel Intercontinental din Bucureşti. Proiectul cu caracter cultural a fost depus pe Programul „Granturi Mici”, al Agenţiei Regionale de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale. Tot pe acest program, alesul PNL a mai depus încă trei documentaţii, care aşteaptă finanţare: pentru dotarea cu sonorizare şi mobilier a căminului cultural denumit „Filofteia Lăcătuşu”, construirea unui club al pensionarilor, precum şi modernizarea şi împrejmuirea Şcolii cu clasele I-IV, din satul Roşia. „Din păcate, până la această dată, nu am obţinut banii necesari pentru începerea lucrărilor la cele patru investiţii, deşi noi avem cota de cofinanţare. Valoarea totală a lucrărilor la cele patru proiecte este de 600 de milioane lei vechi. Sunt încrezător că, anul viitor, vom reuşi să începem aceste lucrări”, a precizat primarul Vasile Boeangiu.
Sursa: ArenaValceana

Relaţiile dintre SNLO şi CET Govora au fost detensionate

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Biroul de presă al CJV, după ce, în octombrie, SNLO Tg. Jiu a avut o primă tentativă de blocare a livrării de lignit către CET Govora, furnizorul de cărbune a luat aceeaşi decizie şi pe data de 9 noiembrie.
Conform anunţului făcut de reprezentanţii CJV, a fost vorba despre o hotărâre unilaterală şi rapidă, fără o prealabilă discuţie cu beneficiarul, care a fost avertizat doar că „livrările se vor relua numai după ce CET Govora va achita integral preţul cărbunelui asigurat în luna precedentă”. În plus, SNLO a pretins să i se acorde garanţii financiare pentru întreaga cantitate de lignit livrată pe parcursul lunii respective. În faţa riscului ca populaţia municipiului Rm.Vâlcea să rămână fără apă caldă şi căldură şi, în acelaşi timp, ca cele două mari unităţi industriale, OLTCHIM şi USG CIECH, să-şi oprească instalaţiile din lipsă de abur tehnologic, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, a organizat o întâlnire cu toţi factorii implicaţi pentru a găsi de comun acord o soluţie acceptabilă pentru toate părţile. „Dialogul s-a dovedit util deoarece furnizorul de cărbune, prin inginerul Daniel Burlan, directorul general al SNLO Tg. Jiu şi CET Govora, prin directorul său general, dr.ing. Mihai Bălan, au acceptat o soluţie de compromis care să stingă diferendele acutizate din relaţiile economice între cele două unităţi. Beneficiarii de agent termic au dat asigurări că vor achita valoarea consumurilor curente din luna precedentă, iar CET Govora a garantat că toate sumele încasate vor fi virate în contul SNLO. Acelaşi procedeu se va folosi şi pe parcursul ultimelor două luni ale anului. Aceste condiţii au fost reţinute într-un protocol, iar preşedintele Consiliului Judeţean Ion Cîlea, în calitatea sa de reprezentant al unicului acţionar al CET Govora, a garantat că va monitoriza permanent derularea prevederilor cuprinse în protocolul încheiat”, a menţionat biroul de presă al CJV. La rândul său, preşedintele Ion Cîlea i-a transmis mulţumiri directorului general Daniel Burlan „pentru corecta înţelegere a situaţiei, pentru dezamorsarea relaţiilor cu CET Govora şi, nu în ultimul rând, pentru decizia imediată de a se relua fluxul livrărilor de cărbune prin reactivarea activităţii de extracţie în exploatările miniere Berbeşti şi Alunu”.

La Alunu, învingătoarea a fost stabilită în minutul 93

Olteţul Alunu – Ştiinţa Grădiştea 2-1

Ştiinţa Grădiştea a pierdut cu scorul de 2-1 întâlnirea cu Olteţul Alunu, printr-un gol înscris în minutul 93, iar trupa din comuna primarului Vasile Boeangiu a ajuns la două puncte distanţă de liderul Progresul Măldăreşti. „Era echitabil un egal, la cum a decurs jocul. Niciuna dintre cele două echipe nu a jucat cine ştie. A fost un meci slăbuţ din punct de vedere calitativ”, ne-a spus antrenorul Relu Nica, de la Ştiinţa Grădiştea.

A fost infiintat al doilea dispensar medical in localitate

De ieri, doua mii de locuitori din comuna Alunu au cu adevarat un motiv de bucurie, deoarece nu vor mai fi nevoiti sa strabata kilometri in sir pentru a merge la medicul de familie. Acest lucru pentru ca a fost infiintat cel de-al doilea punct medical, dispensarul medical de la Coltesti, care deserveste doua mii de locuitori, adica aproximativ jumatate din populatia comunei. Pentru darea in folosinta a acestui dispensar a fost nevoie de avizul conducerii Directiei de Sanatate Publica Valcea, al carei director executiv, doctorul Maria Murarus, a fost prezent ieri la fata locului pentru a constata daca locatia corespunde din punct de vedere igienico-sanitar, cat si al normelor in vigoare. Doctorul Maria Murarus ne-a spus ca locatia este destul de buna, chiar mai incapatoare decat ar trebui si se preteaza de minune pentru un dispensar medical. Domnia sa a subliniat faptul ca in acest dispensar vor lucra prin rotatie cei doi medici de familie care activeaza la celalalt dispensar, iar cel putin doua zile pe saptamana vor fi prezenti la dispensarul medical Coltesti, unde vor fi asteptati de zeci de pacienti. Pentru a se asigura ca nu exista neclaritati, directorul Maria Murarus a stat de vorba cu cadrele medicale, ce sunt de acord cu aceasta activitate prin rotatie, fiind constiente de faptul ca locuitorii din zona au nevoie de un punct sanitar in apropiere, iar infiintarea acestui dispensar era mai mult decat necesara, dat fiind si numarul destul de mare de locuitori din Alunu.

Investitie inceputa in 2000

Asa cum era normal, l-am contactat telefonic pe primarul comunei Alunu, Vasile Boeangiu, care ne-a spus cat se poate de sincer faptul ca investitia a fost inceput in anul 2000 si nu stie cu exactitate cati bani au fost cheltuiti. Si asta pentru ca multe dintre lucrari au fost facute cu angajati din regie proprie, lucru extraordinar, in conditiile in care criza economica si-a pus amprenta din plin pe bugetul aceste primarii si nu numai. Primul gospodar al acestei comune, Vasile Boeangiu, isi aminteste ca a investit in aceasta locatie aproximativ un miliard de lei vechi, dar a meritat pana la ultimul banut. Cladirea are cinci incaperi, cu o suprafata totala de 120 metri patrati, fiind mai mult decat suficienta pentru activitatea pe care o presupune asistenta medicala primara. Cladirea a fost dotata cu tamplarie din PVC cu geam termopan, faianta, gresie, parchet in cabinete, a fost refacut acoperisul prin inlocuirea invelitorii, a fost dotata cu centrala termica pe lemne si carbune si, nu in ultimul rand, a fost imprejmuita in mod corespunzator: �Incalzim acest dispensar cu lemn si carbune, de altfel specifice zonei noastre si ne dorim ca localnicii care vor solicita asistenta medicala sa beneficieze de conditii bune. La fel si cadrele medicale ce vor lucra in acest dispensar, sa poata sa-si desfasoare activitatea in bune conditii�.

Sprijin pentru sanatate

�Daca se va ivi vreo problema, vom interveni imediat pentru remedierea acesteia cu ajutorul angajatilor proprii si vom repara orice tip de defectiune, insa sa speram ca nu va fi cazul. Intentia noastra este sa sprijinim pe cat posibil astfel de activitati care au un rol foarte important pentru intreaga comunitate locala, fiind ultila chiar si pentru cei care tranziteaza zona�, a mai adaugat primarul Vasile Boeangiu. Ne bucura faptul ca domnia sa a inteles ca sanatatea trebuie sa fie sprijinita in orice moment, in acest fel fiind degrevate spitalele de numarul mare de bolnavi, deoarece se stie ca nu toti cei care ajung la spital au neaparata nevoie de internare. Prezenta la acest dispensar a unor cadrele medicale specializate, capabile sa-i ajute pe bolnavi, este foarte importanta, mai ales atunci cand este vorba de situatii mai delicate, cand pacientul are nevoie de tratament de lunga durata, consultatii si la domiciliu si monitorizare. De cele mai multe ori, chiar si un sfat este important pentru niste oameni batrani si bolnavi, care se uita la medici ca la niste dumnezei ce au puterea de a le reda sanatatea si pofta de viata. Ar trebui ca exemplul primarului comunei Alunu, Vasile Boeangiu, sa fie urmat si de alti primari din judet, deoarece investitiile in sanatatea populatiei sunt foarte importante, dat fiind faptul ca se reduce numarul celor care intra in incapacitate de munca, al celor care solicita indemnizatii de la primarii etc. Claudia Mateescu.


SURSA: VOCEA VALCII

Supărat că l-a trimis la pensie / Un angajat al Exploatării Alunu i-a deschis 22 de procese directorului Pandia

PROCESOMAN. Directorul Exploatării Miniere Alunu, inginerul Nicolae Pandia, a fost acţionat în instanţă de un angajat de-al său, Gheorghe Constantin, care îl acuză de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, precum şi pentru faptul că şi-ar fi însuşit în mod fraudulos un drept pe care nu-l mai avea. Dosarele, vreo 22 la număr, pe care vâlceanul le-a deschis împotriva conducerii Exploatării Alunu, au la bază o mai veche supărare de-a lui Constantin, şi anume, aceea că omul s-a considerat neîndreptăţit în momentul în care Pandia, respectând legislaţia în vigoare, i-a sugerat că a venit momentul să se pensioneze.

În acţiunile depuse în instanţă, Gheorghe Constantin îl acuză pe director de numeroase ilegalităţi, unele dintre ele de-o gravitate deosebite. Potrivit declaraţiilor şefului Exploatării Miniere Alunu, instituţia pe care o conduce a câştigat 21 din cele 22 de procese intentate de angajatul procesoman, unul dintre ele rămânând în pronunţare la Curtea de Apel Piteşti, având ca obiect tot nemulţumirea lui Constantin legată de disponibilizare.

Conform spuselor conducerii Exploatării Miniere, Gheorghe Constantin îndeplinea toate criteriile de pensionare încă din anul 2008 şi ar fi avut dreptul să iasă din câmpul muncii la cerere. Mai mult, explică Pandia, conducerea instituţiei a fost obligată să facă concedieri, iar pentru a salva câteva locuri de muncă, directorul s-a gândit că ar fi mai potrivit să-i trimită la pensie pe cei care se apropiau de vârstă şi să le dea o şansă celor mai tineri. Decizia şefului Exploatării l-a scos teribil din sărite pe Constantin, care s-a adresat instanţei pentru nedreptăţile a căror victimă consideră că a fost.  Mai mult, el susţine că Gheorghe Constantin nu a vrut să depună nici cerere de concediere şi nici de pensionare. „Categoriile de salariaţi care au depus cerere vor fi trecuţi în întrerupere activitate urmând să fie concediaţi (eu nu am depus cerere de concediere). S-a produs un nou abuz asupra mea întrucât nici un salariat în afară de mine nu a fost concediat obligat şi fără cerere în tot S.N.L.O. S.A. Tg. Jiu. Dispoziţia  de schimbare din funcţie s-a făcut în momentul în care eu eram în concediu medical, iar legea spune că concedierea nu poate fi dispusă pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical”, susţine Constantin într-una din plângerile depuse în instanţă.

În plus, angajatul Exploatării Miniere a început să se victimizeze, susţinând că i-a fost „distrusă întreaga carieră profesională creată cu mari eforturi, plecând de la calitatea de muncitor şi sănătatea pentru tot restul vieţii, fiind obligat la tratament strict şi internări repetate”. Mai grav, omul afirmă că şi onoarea i-a fost batjocorită „în faţa colectivului pe care l-am condus timp de 15 ani. Pentru aceste motive, precum şi cele prezentate în cererea de chemare în judecată, în înscrisuri, precizări, cele rezultate din interogatoriu precum şi din proba cu martori solicit daune morale, despăgubiri în valoare de 200.000 lei, cu cheltuieli de judecată”, se arată într-un alt document prezentat de Constantin instanţei.

Victimizarea

La începutul anului 2010, Gheorghe Constantin a depus o plângere penală împotriva lui Nicolae Pandia în care preciza că actele de emise pentru prima sa disponibilizare au fost semnate ilegal, precum şi cele de schimbarea sa din funcţie.  „Consider că a fost influenţat actul de justiţie prin invocarea acelui pontaj fictiv pe o foaie colectivă de prezenţă fără să aibă la bază condica de prezenţă, de asemenea s-au invocat întâmpinări, înscrisuri şi acţiuni în instanţă, acelaşi pontaj fictiv şi că aş fi fost reintegrat fără să se ţină cont şi să se analizeze actele depuse la dosar de mine. Acţiunile în instanţă, înscrisurile, întâmpinările, precizările cât şi susţinerile în faţa instanţei, când s-a judecat pe fond, au dezinformat instanţele judecătoreşti afirmând că aş fi fost reintegrat şi că aş fi început lucrul aducând de fiecare dată în discuţie pontajul fictiv ca probă. Dumnealor puteau să zică orice întrucât puterea era în mâinile lor şi puteau să întocmească ce acte doreau, chiar şi ilegale. De actele depuse de mine prin întâmpinări, înscrisuri, precizări, instanţele nu au ţinut cont, fiind obligat să ajung la recurs, unde am obţinut sentinţă favorabilă. Pentru că au influenţat actul de justiţie prin minciună şi dezinformare nu pot să rămână nepedepsiţi”, a mai precizat Constantin.

Într-o altă plângere depusă în anul 2010 împotriva Societăţii Naţionale a  Lignitului SC Oltenia SA Tg. Jiu – Exploatarea de Carieră Alunu, bărbatul susţine că „Nicolae Pandia refuză să pună în execuţie Hotărârea Judecătorească definitivă şi irevocabilă precum şi refuzul de a-mi plăti şi salariile ce mi se cuvin pe lunile mai şi iunie, încălcând astfel prevederile art. 277, care spune. (…) La acea data (16.03.2010) nu aveam cunoştinţă că Exploatarea Minieră Berbeşti se desfiinţase prin Hotărârea nr.3 a Adunării Generale a Acţionarilor din data de 15.03.2010 şi în aceste condiţii dl. Pandia Nicolae nu mai avea dreptul să emită dispoziţii întrucât era concediat. Scenariul era să fiu ţinut prin toate metodele la E.M.C. Berbeşti fără să ajung la locul meu de muncă, întrucât dl. Pandia Nicolae avea informaţia că E.M.C. Berbeşti s-a desfiinţat şi că personalul a fost concediat şi dumnealui rămăsese fără post. Afirm cu toată răspunderea că nu am ajuns niciodată la locul de muncă deţinut anterior disponibilizării, nu am lucrat nicio zi, pontajele sunt false dacă au fost făcute şi este clar că a fost un abuz orchestrat asupra mea, pus la cale de către dl. Pandia Nicolae, împreună cu şeful de birou Grigore pentru a mă ţine cât mai mult timp la Protecţia Muncii, pentru ca să se poată numi dl. Pandia Nicolae conducător al Carierei Alunu, lucru ce s-a şi întâmplat pe data de 18.03.2010. Dl. Grigore a şi fost avansat ca inginer şef pentru fapta buna pe care a făcut-o şi anume de a mă ţine pe mine 5 zile la Protecţia Muncii, de parcă aş fi fost nou angajat”, mai afirmă Constantin.

„Constantin are probleme psihice”, susţine Pandia

Directorul Exploatării Miniere Alunu, Nicolae Pandia, demontează acuzaţiile ce i se aduc de Gheorghe Constantin şi spune că ele sunt perfect nereale. „Da, este adevărat. Suntem în litigiu. Constantin îndeplinea condiţiile de pensionare şi a fost disponibilizat, potrivit directivei pe care am primit-o. Ne-a dat în judecată, iar din cele 22 de procese pe care le-a intentat împotriva noastră, am câştigat 21. A mai rămas unul singur, care se judecă acum la Curtea de Apel Piteşti. Deşi, l-am rugat să facă cerere de pensionare, el a refuzat, deşi, cum am spus, îndeplinea condiţiile încă din anul 2008. Tot ceea ce vă spun sunt chestiuni care se pot verifica, adevărate. Tipul este procesoman şi, din punctul meu de vedere, are şi probleme psihice”, ne-a declarat directorul Pandia.

SURSA: VOCEA VALCII - OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU

Şapte localităţi din Vâlcea, declarate zone de risc natural

Consilierii judeţeni vor aproba în această săptămână un proiect de hotărâre ce are în vedere declararea a şapte localităţi din judeţ drept zone de risc natural, în baza hărţilor de risc elaborate în urma alunecărilor de teren.
Alunu, Goleşti, Muereasca, Runcu, Fârtăţeşti, Păuşeşti şi Băile Olăneşti sunt localităţile în care autorităţile vor monitoriza atent ceea ce se întâmplă. Întocmirea unor hărţi de risc natural s-a bazat pe studii şi cercetări specifice, elaborate de instituţii specializate şi au fost aprobate de organele de specialitate ale administraţiei publice locale şi centrale.
Din cauză că fondurile nu erau suficiente pentru a realiza hărţi de risc pentru mai multe zone cu astfel de probleme, o comisie formată din reprezentanţi ai Prefecturii, ISU, APM şi Direcţiei Apelor Olt a stabilit o prioritizare a localităţilor în funcţie de gradul de risc şi de fenomenele deja produse. De altfel, cele şapte localităţi enumerate nu sunt singurele unde furia naturii a generat probleme în ultimii ani. Vâlcea ocupă în continuare locul I pe ţară la capitolul alunecări de teren. Un studiu al Academiei Române de Ştiinţe Agricole şi Silvice arăta că alunecările din Vâlcea sunt mult mai mari şi mai dese în comparaţie cu cele din judeţele limitrofe: Dolj, Olt, Gorj şi Argeş.


Sursa: Arena Valceana

Primarii acuză CEZ de încărcarea nejustificată a facturilor / JAF LA DRUMUL MARE

FURT. Conducerea societăţii CEZ Oltenia îşi face propria lege în România ca şi cum întreaga ţară ar fi tarlaua ei. Facturează după ureche, intră pe domeniul public şi în curţile oamenilor şi taie vegetaţia după bunul plac, fără o informare prealabilă a proprietarilor de drept. Săptămâna trecută, edilii localităţilor vâlcene au acuzat conducerea poloneză că-i ţepuieşte la plată prin încărcarea nejustificată a facturilor. O metodă practicată la greu de conducerea societăţii, care, luna trecută,  a facturat aproape dublu consumul pe factura de actualizare, în condiţiile în care abonaţii consumaseră aceeaşi cantitate de kilowaţi. Primarii au mai reclamat faptul că CEZ are o percepţie greşită asupra termenului de urgenţă, societatea răspunzând la apelurile de urgenţă în pas de melc cu scopul vădit de a încărca factura telefonică a apelanţilor. Edilii susţin că obţinerea unei legături cu operatorul societăţii durează aproximativ 20 de minute, timp în care robotul  oferă contra cost muzică de fanfară.

Bani luaţi cu japca din facturi încărcate

Primarul localităţii Alunu, liberalul Boeangiu Vasile Pârvu, a cerut  CEZ să o lase mai uşor cu încărcatul facturilor. Edilul a declarat că s-a săturat să tot plătească un consum inexistent. „Eu văd că un sfert din bugetul primăriei se duce către CEZ, şi cred că e o situaţie generală, indiferent că e iluminat public, că e şcoală, că e primărie sau cămin cultural. Nu e o problemă, noi ne facem datoria. Supărarea mea majoră este atunci când mi se cere să plătesc ceea ce nu consum, cu acel estimat,  regularizat, îmi vine  factura de estimat şi este plătită la zi, pe nişte calcule făcute de angajaţii dumneavoastră, vine pe regularizare şi-mi spune, de exemplu, că e pe minus cu 100 milioane. Nu plătim următorul estimat şi  primim majorări la viitoarea factură estimată. Doi, am un proiect de extindere sistem iluminat public, proiect finanţat de ADR şi pentru a pune un punct de aprindere ni s-a cerut acord de racordare 76 de milioane, adică de la firul stâlpului cu cinci metri mai jos de stâlp. Eu nu pot să înţeleg această sumă, eu  nu am doar un singur punct de aprindere, am nouă în localitate, asta  în condiţiile în care am reţea în localitate şi opt puncte de aprindere. Rog CEZ Distribuţie sau CEZ Vânzare, că nu mai ştii cui să i te adresezi, că te trimit de la unul la altul, să se ia măsuri în această privinţă şi a facturilor, să fim respectaţi, pentru că dacă citim cu atenţie un contract CEZ noi nu avem decât obligaţii, iar dumneavoastră aveţi doar drepturi”, a precizat primarul localităţii Alunu.

Doar 20 de biserici vâlcene au fost salvate de la degradare

REABILITARE. Turism monahal cu biserici ,,mâncate” de timp şi ploi. Campania de revitalizare a turismului monahal, demarată de ministrul Elena Udrea, nu are sorţi de izbândă. În judeţul Vâlcea, unul dintre cele mai bine cotate în domeniu, din cele 88 de biserici, obiective de patrimoniu, declarate monumente istorice, doar 20 au primit finanţare pentru demararea lucrărilor de renovare şi modernizare.

Acţiunea de protejare şi promovare a patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil a demarat cu stângul în judeţul nostru, deşi monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore, Guvernul nu are bani pentru renovarea şi paza lor. Obiectivele de patrimoniu sunt lăsate în paragină sau la voia hoţilor, majoritatea nefiind dotate nici măcar cu echipamente de stingere a incendiilor.

În anul 2010, pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult şi pentru sprijinirea activităţilor de asistenţă socială ale cultelor religioase, prin Legea Bugetului de Stat pentru anul 2011, a fost alocată suma de 28.386.000 lei.

Unităţile de cult care solicită fonduri pentru construcţia şi repararea lăcaşelor de cult sau pentru activităţi de asistenţă socială trebuie să transmită documentaţia necesară, în conformitate cu  Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, în judeţul nostru doar 20 de unităţi de cult au primit finanţarea.

,,Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Se impune întreţinerea şi restaurarea acestora pentru turismul monahal. Pelerinajul „la mănăstiri” este unanim recunoscut drept cea mai importantă componentă a turismului cultural, iar fenomenul continuă să atragă anual mii de oameni din ţară şi din străinatate.  Sigur că atunci când vorbim de turismul la mănăstiri trebuie să ţinem cont de infrastructură; de accesul la aceste obiective şi la cazarea turiştilor. Protejarea patrimoniului cultural mobil prin: urmărirea şi afişarea bunurilor culturale mobile din inventarul parohiilor din judeţ susceptibile de clasare; continuarea demersurilor de identificare pe lângă deţinătorii – persoane fizice – de bunuri în vederea afişării acestora.

Securizarea monumentelor istorice şi de for public împotriva furturilor cât şi dotarea lor cu echipamente de stingere a incendiilor. În ultimul timp s-au înregistrat mai multe furturi de statui sau clopote din biserici. Hoţii sunt interesaţi de materialul din care sunt confecţionate acestea şi astfel se pierd valori inestimabile ale trecutului nostru cultural şi istoric”, a afirmat Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea.

Unităţi de cult aflate în pericol

Pe lângă cele 20 de biserici care au primit finanţarea, Direcţia  pentru Cultură Monumente are pe lista de urgenţe următoarele unităţi de cult: Muzeul de Artă „Casa Simian”, Rm. Vâlcea; Strămutarea Bisericii din Angheleşti, Pietrari la Muzeul Satului Bujoreni; Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” Vaideeni; Fostul Schit „44 de izvoare” Pietreni, Costeşti; Conacul Pleşoianu Măldăreşti; Casa Tetoianu Rm. Vâlcea; Biserica „Sfinţii Voievozi” Câinenii Mici; Biserica „Adormirea Macii Domnului” Lunca Stăneşti  restaurare pictură murală; Biserica „Toţi Sfinţii” din Proieni – Brezoi – restaurare pictură murală; Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Igoiu, Alunu.

Alte şase obiective necesitând intervenţii de urgenţă: Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” şi „Buna Vestire” din Popeşti – Urşi, învelitoare de protecţie şi lucrări de consolidare – finanţare în cadrul programului coordonat de Ordinul Arhitecţilor din România „60 de biserici de lemn”; Sf. Vasile, Olari – Horezu (lucrări de consolidare, restaurare frescă);  Fosta Mănăstire Mamu, Stăneşti – Lungeşti (restaurare pictură); „Adormirea Maicii Domnului”, Lunca – Stăneşti (restaurare pictură); „Intrarea în Biserică” şi „Sf. Ioan Botezătorul”, Urşani – Horezu (restaurare frescă); Schitul Morunglavu, Şerbăneşti – Ştefăneşti (consolidare clopotniţă şi corp chilii).

Pe lista monumentelor  istorice avizate pentru finanţare se mai află următoarele instituţii:

Colegiului Naţional Alexandru; Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani; Casa Memorială Anton Pann; Stabilimentul Băilor din Costeşti; Conacul Schitului Troianu; Biserica „Cuvioasa Paraschiva” Grebleşti – Câineni; Biserica din Mierleşti – Bărbăteşti; Hotelul Palace Govora; Pavilionul Central Călimăneşti; Biserica “Sfinţii Voievozi” din Robeşti – Câineni; Bisericille „Sf. Dumitru” şi „Întâmpinarea Domnului” din Livezi. Ansamblul Mănăstiri Berislăveşti, Biserica “Sf. Trei Ierarhi” şi “Sf. Gheorghe” – Lucrări de consolidare biserică.

DANA NEDESCU, VOCEA VALCII

Urmasul lui Brancusi traieste la Alunu

Gheorghe Pietrăroiu are în casă un mic muzeu care i-a impresionat pe străinii care i-au călcat pragul

Pentru meşterul Gheorghe Pietrăroiu din Comuna Alunu orice buturugă de lemn găsită pe drum sau pe marginea Râului Olteţ este un viitor obiect ornamental. Duce bucata de lemn acasă, o tratează, o şlefuieşte, o lăcuieşte şi apoi o expune. Şi-a transformat locuinţa într-un mic muzeu şi îi ştie istoria fiecărui obiect. „Lemnul asta era vai de el, era ud, era pe marginea Olteţului. L-am luat, era păcat să putrezească. M-am dus în atelier şi i-am dat o formă. Eu zic că arată bine acum, este un ornament de care sunt mândru. Capul acesta de cerb este unul dintre primele lucruri pe care l-am făcut. Eram copil când l-am lucrat dar şi acum îl am expus în casă. Sunt mândrul de el ”, îşi începe povestirea Nea Gheorghe.

Moştenire de la tată

Meşterul din Alunu are 55 de ani şi şi-a moştenit la talent tatăl: „Părintele meu era meşter mare. Gândiţi-vă că nu avea sculele care se găsesc acum dar făcea din lemn orice vă puteţi imagina. Toţi oamenii veneau la el. Eu stăteam, mă uitam şi îmi plăcea. Uşor, uşor, m-a pus şi pe mine să fac una, alta, şi a văzut că mă pricep. A strâns bani şi m-a trimis la Bucureşti să învăţ meserie. Am făcut timp de trei ani Şcoala Populară de Artă şi am învăţat foarte multe acolo. Nu am stat de plimbări, de golănii, am învăţat, mi-am petrecut multe ore în atelier. Apoi m-am angajat în Capitală, am lucrat la diverse ateliere şi în Râmnicu Vâlcea apoi am venit acasă la Alunu şi mi-am deschis atelierul meu. Acum pot spune că fac orice din lemn. Clientul vine, îmi spune de ce are nevoie şi eu execut. Nu am cine ştie ce scule moderne deşi îmi doresc dar din ceea ce am mă descurc. Fac mobilă, fac rame, fac uşi, fac şi cruci, nu cred că e ceva să nu ştiu să fac. Am făcut şi troiţele de prin zonă de pe aici. Şi la Alimpeşti în Gorj sunt troiţe făcute de mine. Îmi petrec toată ziulica în atelier, mai ales vara când e cald. Nu am făcut avere, nu m-am îmbogăţit, oamenii nu au bani. Oricum, sunt mulţumit, mi-am putut susţine familia şi, în plus, prin casă eu am făcut tot”.

A lucrat în Germania şi Israel

Gheorghe Pietrăroiu a lucrat ani buni şi în străinătate şi acum îi pare rău că nu s-a stabilit într-o altă ţară: „Domnule eu de la 15 ani lucrez efectiv, nu mi-a fost frică de muncă. În 1993 am plecat pentru prima dată în străinătate, în Germania. Am ajuns la Munchen, tot în lemn am lucrat. Restauram mobilă, făceam scări interioare, făceam diverse obiecte ornamentale, orice era nevoie făceam. Am rămas impresionat de ceea ce am văzut pe acolo, vă daţi seama că aveau ce nu aveam noi. Am fost şi în Israel, şi acolo mi-a plăcut. Problema era că la fiecare trei luni trebuia să mă întorc în ţară, să-mi fac altă viză şi nu m-am ales cu mulţi bani, dădeam destui pe drum. Normal că m-a bătut gândul să rămân în Germania, m-am gândit de multe ori să fac acest gest. De fiecare dată m-am întors la familie, la vecini, la prieteni. Acum îmi pare rău, probabil că dacă rămâneam strângeam ceva bani, acum puteam să fiu bogat. Asta este, a trecut. Vreau să mai plec şi acum dacă voi găsi ceva de muncă. Încă mai am puterea să fac multe.”

I-a impresionat pe francezi

Anul trecut Comuna Alunu s-a înfrăţit cu localitatea Greasque din regiunea Bouches du Rhone din Franţa. Francezii l-au vizitat şi pe meşterul Gheorghe Pietrăroiu şi au rămas impresionat de micul muzeu de acasă: „Le-au plăcut obiectele mele. Au şi luat cu ei câteva. Le-am dat, nu mi-a părut rău. Francezii aceştia nu sunt singurii care mi-au vizitat casa, au mai fost şi alţii care au venit pe la Alunu, au fost şi belgieni şi nemţi şi alţi francezi. La toţi le-am dat câte ceva. Îmi spuneau că la ei în ţară făceam avere dacă lucram aşa ceva. Că pot face bani dacă îmi expun obiectele pe internet şi le văd acolo străinii. E posibil să fie aşa dar eu nu mă pricep la acest internet. Aşa şi Brâncuşi a fost, probabil, unul dintre cei mai mari sculptori din lume dar fiind român la vremea lui nu a avut mare deschidere”.
Nea Gheorghe a făcut trofeul care se acordă an de an la Cupa Olteţului, sărbătoare tradiţională a zonei la care participă sportivi din toate localităţile învecinate. „Am fost rugat să mă gândesc la ceva şi am făcut trofeul. An de an îl refac pentru cei care câştigă competiţiile. Vă daţi seama că pentru mine este o mândrie. Sunt legat strâns de aceste locuri, aceasta este şi motivul pentru care nu am rămas în străinătate. Am ales cu inima nu cu portofelul”, spune tâmplarul din Alunu.

„Îmi sfătuiesc fiul să plece să se realizeze”

Marea mândrie a meşterului este că şi fiul său îl moşteneşte. Îl sfătuieşte, însă, să nu facă greşeala sa şi să îşi încerce norocul în străinătate: „Îi place, are talent. Acum lucrăm împreună în atelier, vă daţi seama că pentru mine este o mândrie. I-am spus mereu, să mai stea lângă mine până va învăţa tot ce este de învăţat apoi să plece să îşi încerce norocul în străinătate. Acolo va câştiga bani frumoşi şi va avea parte de respect pentru talentul său. Aici vremurile sunt grele, e mai dificil de supravieţuit decât pe vremea comuniştilor. Înainte de 1989 omul venea, spunea de ce are nevoie, scotea banul. Acum se uită în portofel şi îşi calculează fiecare bănuţ. În plus e concurenţă aprigă. Acum se fac tot felul de obiecte de mobilier din materiale proaste. Oamenii le cumpără, se bucură că dau mai puţini bani pe ele dar tot la mine ajung să le repar. De multe ori nu mai e nimic de făcut atunci când se rupe placajul sau mai ştiu eu ce. Eu ce am lucrat în atelier ţine toată viaţa, eu folosesc lemn masiv, nu tot felul de porcării”, mărturiseşte cu mândrie nea Gheorghe.

Gabi Carjaliu, Mesagerul de Valcea

Unii DA, altii BA

Primarii valceni nu doresc sa comaseze scolile in care invata elevi putini. Dupa ce inspectorii scolari au stat de vorba cu alesii locali, doar pentru unitati de invatamant din Alunu si Budesti s-a primit un raspuns pozitiv in ceea ce priveste comasarea. Inspectorul general Gabriela Ene le-a recomadat primarilor sa ia o decizie in acest sens, mai ales ca unii dintre ei nu-si vor mai putea permite sa suporte cheltuielile de intretinere de la scoli. Inspectoratul Scolar Valcea a propus spre inchidere 20 de unitati de invatamant din judet. Ramane de vazut cati dintre primari se vor razgandi in perioada urmatoare si isi vor da acordul pentru comasarea scolilor.


Sursa: Valcea1

Deputatul Buican susţine că angajaţii de la cariera Berbeşti şi Alunu vor fi epuraţi politic

DEZVĂLUIRI. Deputatul PNL, Cristian Buican, a declarat recent că deţine informaţii certe legate de disponibilizarea unor angajaţi din carierele de la Berbeşti şi Alunu. Din punctul său de vedere, vom asista la o serie de epurări politice, care vor fi iniţiate de directorii societăţilor miniere mai sus menţionate.

Liberalul Cristian Buican, preşedintele PNL Vâlcea, a făcut, la ultima sa conferinţă de presă, o serie de afirmaţii de-a dreptul surprinzătoare. El susţine că a primit semnale îngrijorătoare legate de disponibilizarea câtorva sute de salariaţi de la Berbeşti şi Alunu, care vor fi scoşi din câmpul muncii pentru că sunt membri ai PSD şi PNL. „Am semnale că Guvernul României va trece la disponibilizări masive, în urma cărora mii de familii din judeţ vor rămâne fără resurse financiare. Eu cred că politica falimentară a guvernului Boc va lovi, în următoarea perioadă, crunt şi judeţul Vâlcea. Înţeleg că la Berbeşti şi Alunu se fac liste cu muncitori care vor fi disponibilizaţi. De asemenea, am informaţii certe că directorii de la aceste societăţi miniere doresc să facă epurări politice, punând pe listele de disponibilizări toţi membrii PSD sau PNL. Le atrag atenţia acestor conducători de instituţii că îi vom apăra pe toţi cei care vor fi daţi afară din serviciu pe criterii politice. În săptămâna viitoare voi face o declaraţie politică şi o interpelare în Parlamentul României pe această temă, în care mă voi opune acestor măsuri”.

„Desfiinţarea spitalelor din Berbeşti şi Brezoi, atentat la sănătatea publică”

În cadrul aceleaşi întâlniri cu presa, Cristian Buican a mai atins o temă de discuţie, şi anume, închiderea spitalelor din Brezoi şi Berbeşti. Prefectul Petre Ungureanu a reparat  greşeala comisă la începutul lunii ianuarie, când şi-a dat acordul pentru desfiinţarea spitalelor Brezoi şi Bălceşti. Amintim cititorilor noştri  că spitalul Brezoi are în derulare un proiect de câteva milioane de euro, bani proveniţi din finanţările europene, pentru modernizarea unităţii spitaliceşti. „Sunt de părere că închiderea spitalelor din Berbeşti şi Brezoi trebuie să aparţină administraţiilor publice locale. Nu ştiu cum au ajuns aceste unităţi spitaliceşti pe lista de desfiinţare a guvernului Boc, însă constat că atunci când Băsescu iese la televizor şi enunţă o idee, imediat guvernul o pune în practică. Vă aduceţi aminte că în urmă cu ceva vreme, preşedintele ţării spunea la televizor că în România sunt prea multe unităţi spitaliceşti şi că 200 dintre ele trebuie închise. Eu cred că acest lucru este făcut în pripă, că nu există criterii clare de transformare a acestor spitale şi mai cred că desfiinţarea acestora se face acolo unde primarii au altă coloratură politică decât cea portocalie. PNL se va opune unor astfel de măsuri şi consideră că asemenea măsuri au repercusiuni grave asupra cetăţenilor. Repet, închiderea spitalelor din cele două oraşe reprezintă un atentat la sănătatea publică”, a conchis liberalul.

OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU, Vocea Valcii

Muzeul de la Alunu nu a primit finantare

Primăria Alunu a depus în 2010, prin Programul de Granturi Mici, la Agenţia Regională de Dezvoltară Durabilă a Zonelor Industriale, patru proiecte. Acestea au în vedere înfiinţarea unui club al pensionarilor, modernizarea Şcolii Generale cu clasele I-IV, din satul Roşia, sonorizarea şi dotarea sălii din căminul cultural şi amenajarea unui muzeu în memoria cântăreţei Filofteia Lăcătuşu, care s-a stins din viaţă pe 4 martie 1977, la frageda vârstă de 30 de ani, la cutremur. Din cele patru proiecte depuse pe Programul de Granturi Mici, cel care priveşte construirea muzeului nu va primi finanţare. Administraţia locală caută soluţii pentru a face rost de finanţări pentru realizarea acestui proiect.
Deputatul Constantin Mazilu, un mare iubitor şi cunoscător al folclorului şi al muzicii populare este de părere că Muzeul în memoria cântăreţei Filofteia Lăcătuşu va fi realizat mai devreme sau mai târziu şi crede că există oameni care vor ajuta la construirea lui.

Primarul Boeangiu vrea să amenajeze un muzeu în onoarea cântăreţei Filofteia Lăcătuşu

Solista de muzică populară s-a stins din viaţă la cutremurul din ’77, sub dărâmăturile Hotelului Intercontinental din Bucureşti

Primăria Alunu a depus în 2010, prin Programul de Granturi Mici, la Agenţia Regională de Dezvoltară Durabilă a Zonelor Industriale, patru proiecte care au în vedere înfiinţarea unui club al pensionarilor, modernizarea Şcolii Generale cu clasele I-IV, din satul Roşia, sonorizarea şi dotarea sălii din căminul cultural şi amenajarea unui muzeu în memoria cântăreţei Filofteia Lăcătuşu, care s-a stins din viaţă pe 4 martie 1977, la frageda vârstă de 30 de ani, la cutremurul care avea să ruineze o întreagă naţiune. În acea zi cumplită, îndrăgita solistă de muzică populară se afla în Bucureşti, la Hotelul Intercontinental. Conform site-ului www.wikipedia.org, Filofteia Lăcătuşu a fost găsită de către militari în zorii teribilei zile, fiind îmbrăţişată de către soţul ei, care încerca să o protejeze de dezastru. Din păcate însă, din cele patru proiecte depuse pe Programul de Granturi Mici, cel care priveşte construirea muzeului nu va primi finanţare. Chiar şi aşa, liberalul Vasile Boeangiu susţine că nu va renunţa până când cea mai renumită cântăreaţă din comuna Alunu nu va avea o casă memorială, în semn de apreciere pentru ceea ce a însemnat Filofteia Lăcătuşu pentru muzica populară. „Am un respect deosebit pentru ceea ce a făcut această cântăreaţă pentru muzica populară autentică, de aceea am considerat că e important să-i aducem un omagiu”, ne-a precizat Vasile Boeangiu. (L.C.)

Alunecările din judeţ pot fi stopate cu 20 miliarde de euro

CALAMITĂŢI. Judeţul Vâlcea o ia încet dar sigur la vale. Alunecările de teren se accentuează şi se extind după fiecare ploaie afectând drumuri de acces, podeţe şi gospodării. Cu toate că judeţul nostru ocupă  locul întâi pe ţară la  alunecările de teren, iar situaţia se înrăutăţeşte pe zi ce trece, actualul Guvernul ne-a alocat doar 12 de miliarde de lei vechi, dintr-un necesar de peste  20 de miliarde de euro.

Prefectul Petre Ungureanu s-a văzut obligat să-i dea dreptate fostului prefect Remus Grigorescu, care  spunea că Vâlcea ar avea nevoie de 20 miliarde de euro pentru  stoparea alunecărilor de teren. Deşi la data respectivă, Ungureanu nu dădea doi bani pe afirmaţiile social-democratului, în prezent îi recunoaşte calitatea de statistician. Un gest ce nu-l ajută cu nimic în relaţia cu propriul Guvern care i-a alocat doar 12 miliarde de lei vechi din necesarul de 22 miliarde de euro.

,,O socoteală făcută de fostul prefect Grigorescu, dânsul fiind profesor şi specialist în statistică, arată că ne trebuiau 20 miliarde de euro pentru stoparea tuturor alunecărilor de teren de pe raza judeţului Vâlcea. Am cerut vreo 470 de miliarde de lei, anul trecut, pentru lucrări pentru care s-au făcut studii de fezabilitate şi studii geo. Sunt foarte multe localităţi foarte grav afectate, Goleşti este de departe cea mai afectată, cu steluţă aş putea spune, Milcoiu, la fel”, a afirmat reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, pe lângă alunecările de teren aflate în monitorizare, a apărut un caz nou, cel al alunecărilor de teren de la Cernişoara, dezastru ce a intrat deja în atenţia Ministerului Economiei, respectiv al Conversmin.

“Acum a apărut un nou pericol la Cernişoara. Acolo am  cerut ajutorul domnului ministru Ariton, care ne-a înţeles, au venit deja aici specialiştii de la Conversmin, s-au alocat şi banii. Conversmin va începe lucrările pentru rezolvarea infiltraţiilor de apă din minele de la Armăşeşti, pentru că acolo sunt case în aval de mină, de exploatare, care este închisă deja, dar este în pericol de inundare”, a declarat prefectul.

Deşi a trecut ceva timp de la apariţia craterului din Buneşti, autorităţile nu au reuşit să afle cauza producerii lui. În timp ce localnicii trăiesc cu frica în sân de teama apariţiei unui nou crater, capii societăţilor responsabile pasează pisica de la unul la altul, în speranţa că vor scăpa fără să scoată un leu din contul societăţii.

„Avem discuţii serioase legate de cauzele prăbuşirii de la Buneşti. Am trimis o scrisoare la Regia Sării, pentru că ne-a răspuns şi Regia pentru Resurse Minerale, mai nou dau vina unii pe alţii. Nu se ştie nimic… Poate Dumnezeu, poate omul, poate istoria sau geologia şi-a făcut de cap acolo. Nu ştiu cauza. Vom lămuri lucrurile foarte repede pentru că preşedintele CJ a rezolvat problema astupând gaura. Deocamdată. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă ca să nu se întâmple şi în alte locuri”, a mai spus prefectul.

DANA NEDESCU, VOCEA VALCII